miercuri, august 7

În căutarea fericirii...

Când simţi că te-ai împrăştiat până la moarte
Şi dincolo de ea...
Când în faţa ochilor nu se arată decât timpul,
O nemărginire albastră şi tardivă,
Ca o aşteptare zadarnică, dar continuă...
Când te loveşti cu capul de visurile abisale,
Ce-ţi macină tâmplele cu palmele aspre
Şi îţi frământă sufletul ca pe plastilină,
Nemairămânându-ţi decât speranţa 
Ca stolurile de gânduri, ce zboară-n cerc frenetic,
Să se strângă laolaltă şi să readucă liniştea,
Cu care poţi mângâia durerea şi cuprinde în braţe finitul,
Abia atunci poţi cunoaşte fericirea,
Abia atunci o găseşti, când nu mai ai nimic de pierdut
Şi când la înălţimea aşteptărilor tale, 
Nu se mai ridică doar cerul,
Cu-ale lui infinite falduri dătătoare de viaţă,
Ci viaţa însăşi.
Trimiteți un comentariu