luni, martie 24

Învăț să mă dezvăț

Mi-am învățat inima să iubească de atât de multe ori și tot de atâtea ori am învățat-o să se oprească. În privința acelorași persoane, mi-am dorit cu disperare să le ofer ce am mai bun din punct de vedere spiritual, să le ofer dragoste și emoții sincere, pe care apoi să le retrag, la fel de greu cum mi-a fost să le aduc la suprafață, pentru că nimeni nu are nevoie de ele. 

Toți sunt într-o nebună căutare a efemerității, a nonsensului. Vor să simtă, să posede, să palpeze obiectul dorit și apoi să îl arunce. Sunt într-o continuă căutare a altceva, dar mereu a aceluiași ceva. Nimic concret, nimic serios.

E un paradox al ființei contemporane; aspiră la bun, are standarde înalte, dar se mulțumește cu puțin, alege calea ușoară, neatingând astfel niciodată pragul de sus al existenței; sare peste obstacole și se lovește mereu de linia orizontului ce-i străbate fruntea, dar nu se oprește, aleargă în continuare în cercul vicios increat.


Am adunat mulți nori de-a lungul timpului, dar învăț să îi transform în flori și să le împletesc în jurul sufletului. Nu mai contează că sentimentele nu au ecou, că se nasc și se coc la soarele iubirii idealizate; nu mai contează, pentru că le ofilesc de cum îmbobocesc, ca atunci când vine bruma peste mugurii plăpânzi, asta nefăcându-i să nu mai apară și altă dată.

De altfel, sunt precum o lumânare pe care o lași să ardă ceva timp și apoi o stingi cu o singură suflare. Nu am nevoie de mai mult, doar să mă asigur că sunt dorite sau nu, și atunci flacăra lumânării va arde în continuare speranțe, sau se va stinge. E din ce în ce mai ușor și mai natural cu trecerea timpului... dar până aici, e cale lungă.

Cu un ochi plâng, și cu celălalt râd; oscilez între dezamăgire și încântare. Oscilez pentru că e trist să oprimi fluxul afectiv, ce s-ar revărsa până dincolo de marginile ființei și ar transcende spațiul cosmic. Oscilez, pentru că, în același timp, e minunat să înveți să controlezi emoțiile, să te deschizi și să iubești, fără să primești nimic la schimb. Pentru că atunci când va apărea cineva demn de iubirea ta, vei ști să o oferi necondiționat.
Trimiteți un comentariu