marți, noiembrie 12

Noiembrie


Străpunge-mi inima cu un ciob
din sticla spartă,
a geamului
ce mă apăra de realitatea aspră...
Nu lăsa copacii fără vlagă
să-mi răscolească sufletul
cu scârţâitul sumbru al crengilor,
şi să-mi scrijelească pe piept 
tristeţea nemărginită a singurătăţii...
Trimiteți un comentariu