marți, septembrie 4

Durere de gânduri

Mi se sfărâmă oasele 
De durere de gânduri,
Şi mi se furnică pielea
De bătăi de inimă,
Şi nu-mi pot găsi liniştea,
În adormiri de ceasuri,
Căci orele-mi sunt ca nişte ace
Străpungându-mi cristalinul,
Şi-mi ard ochii,
Şi plâng cu praf de stele.
Mi-am reproiectat destinul,
Căci nu mai cred în astre
Şi de aceea mă aflu
În pragul unor noi începuturi,
Ce-mi vor presăra calea viitorului
Cu palme de frunze coapte,
Căci îmi simt tălpile tocite,
Şi degetele-mi sunt arse,
De-atâtea drumuri false,
De-atâta foc în suflet.


Trimiteți un comentariu