Priveşte cerul; s-a tras cortina de mult, dar spectacolul continuă. Luna stă agăţată-ntr-un colţ, nedefinită, aşteptând parcă timpul s-o completeze, iar stelele sunt atât de luminoase şi de senine, încât simţi că îţi zâmbesc. În nemărginirea lui, fiecare detaliu este atent pus la punct şi este de o dezordine atât de ordonată, încât te inundă un val de linişte. Te simţi acasă privindu-l.
O adiere blândă îmi atinge pielea şi se creează un joc de senzaţii. Mă adâncesc în profunzimea cerului şi aştept parcă să se întâmple o minune... să dezleg un mister. Nu reuşesc decât să îmi plimb gândurile în Carul Mare şi să îmi las sentimentele în palma Luceafărului. Şi e atât de linişte încât am senzaţia că greierii îmi stau pe umăr şi îmi cântă la ureche. E plăcut.
Se spune că noaptea este un sfetnic bun; aşadar, prieten drag, te invit la o ceaşcă de vise cu iz de iasomie.
2 comentarii :
Și, a venit la ceașca de vise prietenul tău? :)
Ceaşca de vise e pentru toţi prietenii mei, pentru toţi cei care îndrăznesc să viseze. :)
Trimiteți un comentariu