miercuri, ianuarie 25

De azi-noapte se cerne cerul cristalin,
Suflări de gheaţă rostogolindu-se 
în ochi, pe tâmple, pe buze şi pe gât,
Până în suflet...
Mi-e plin sufletul de zăpadă,
Atât de plin încât, se purifică cu fiecare fulg
Şi renaşte cu fiecare bătaie,
de inimă. 

3 comentarii :

Anonim spunea...

da, ninge.

Lavinia Dance spunea...

minunat ai scris!

Rosaline spunea...

iar eu, al treilea mac cazut pe zapada, zambesc la gandurile pure ale "poetului monoton" :)