joi, august 4

Zbucium, dorință...

În obscuritatea sfâșietoare a nopții,
Inima mi se zbate atât de tare,
Încât, zidul tencuit sârguincios,
Pe față, pe gât, pe umeri
Și pe întregu-mi trup,
Se sfărâmă, piatră cu piatră.
Are o dorință simplă și inocentă
Și pentru ea se zbuciumă atât...
Ușor, ușor, începe să se prăbușească,
Dar în spatele lui rămâne o poartă,
Iar o cheie are oricine!
Însă doar una o va putea deschide,
... spre îndeplinire...

Trimiteți un comentariu