vineri, mai 13

Imperfect de perfect...

Te rătăcești printre gândurile mele
Și te transformi în vânător de sentimente;
Ești ca o dilemă!
Indispensabil... și totuși vreau să scap de tine.
Mă amesteci ca pe-un cub
Și dorești să mă transformi într-o singură culoare,
Unică, simplă, perfectă.
Dar, dragule!
Desprinde-ți visele de pe bolțile apuse,
Respiră zilele, aleargă norii, suflă genele păpădiilor,
Inspiră căldură și expir-o, dăruiește-o, cu tot trupul.
Uită timpul, urmează-ți destinul, respectă-ți propriile reguli
Și deschide-ți ochii către suflet, căci acolo găsești frumusețea,
Frumusețea inefabilă, dar mascată!
 Ascultă-i cântecul,
Simte-i tresăririle, află-i răspunsurile,
Descoperă-i realitățile interioare, 
Și nu căuta aparențele fizice, expresive,
Ci realitatea ta, a mea, a vieții,
Nu perfecțiunea imperfecțiunii.


Trimiteți un comentariu