miercuri, ianuarie 26

Ca în suflet de natură...

Atunci când mi se sfărâmă soarele în privire,
Lacrimi de fericire înrămuresc în obrazul roș'
Iar cerul mi se topește-n brațe,
Cu nori ce mi se nasc printre gene...
Curcubeu de sentimente se cuibărește în palma inimii,
Iar irișii trec prin furtuni de culori,
Ce le înăspresc valurile de iubire ale mării învolburate,
A sufletului croșetat cu gândurile naturii...

8 comentarii :

Trubadurul Vesel spunea...

frumoasă poezie ... îţî plac Irişii ?

Unknown spunea...

Mulţumesc, Iris! Da, îmi plac irişii, ochii în general... mi se par cei mai enigmatici şi mai sinceri... :)

. spunea...

daca stăm toată ziua cu palmele lipite unele de altele ... se cuibăreşte destul de repede...

Lavinia Dance spunea...

frumoase versuri:X

Lavinia Dance spunea...

ceea ce scriu pe capitole sunt povesti compuse de mine..
daca le-ai urmari ti-ai da seama ;)))

multumesc de vizita >:D<
o zi frumoasa!

Lăcrămioara spunea...

Ochii sunt oglinda sufletului fiecaruia dintre noi. Daca-i privesti cu atentie, vei reusi sa patrunzi in strafundurile fiintei celui privit.
La cat mai multe poezii asemeni celei de mai sus!

Unknown spunea...

Lăcry, mă bucur că ți-a plăcut! Mulțumesc pentru gânduri și pentru vizită! :)

Lavinia Dance spunea...

deniza, imi cer scuze :D
sunt uneori mai grea de cap:)