duminică, ianuarie 16

O noapte în pași de sticlă

Îmi dezgrop din suflet rana,
Și-o îngrop în praf de stele;
Din privire îmi smulg lacrimile,
Iar pe cap îmi pun cunună... luna.

Din lumini răstignite în palma cerului,
Adun speranțe, rând pe rând,
Cred cu suflet, în puterea visului
Și îmi cos șoapte în gând.

Curge părul, valuri, valuri,
Peste noaptea strânsă în palmă,
Și îmi văd chipul, din ramuri,
Iar tristețea se destramă...

Ce dorință-nflăcărată!
Și ce dor nebun mă cheamă,
Să dansăm în pași de sticlă,
Să uităm de-a noastră soartă!...

Dorule, nu-mi privi ochii,
Caută-ți o alt-oglindă!
Nu uita, că sunt copilă,
Nu cunosc pașii iubirii!...
Trimiteți un comentariu