marți, noiembrie 30

Purpur fantezist...

Mă dezbrac de timp,
Umerii de nisip se fărâmiţează,
Se scurg, printre degete,
Ce sunt sculptate în lumină...

Aşa de noapte mi-e-mprejur;
Atâta ceaţă... mă cutremur!

Oasele ploii zvâcnesc în pupila dilatată,
Frânturi de lână, croşetate,
Sub picuri înnodaţi în ceară,
Se sfărâmă în simfonii,
Se transformă în purpur fantezist
Şi cibileu şi diafan şi efemer...

Trimiteți un comentariu