luni, octombrie 18

Dor de dragostea verii!

Mă transform în buburuză,
Roşioară, zburdalnică,
Şi v-aduc în privirea nostalgică
Imagini apuse ale verii,
Al cărei miros dispare,
Secundă cu secundă...
Ale cărei zâmebete de soare,
Îmi erau lăsate la fereastră,
Cu un bileţel...
Aduse-n ciocul ascuţit al porumbeilor albi...
Ale cărei dimineţi de august
Mă afundau în îmbrăţişări pătimaşe, calde...
Al cărei dor de ea, mă face,
Să mă scald în lacrimile norilor,
Ce s-au adunat la poveşti,
Pe sufletele morbide ale copacilor,
La pământ...

Trimiteți un comentariu