luni, iulie 4

Absent în prezent...

Timpul e aspru, imaterial și iute;
Îl tin în palmă și se topește...
Îl scap printre degete
Și îmi deformează pielea,
Cu fire de nisip rătăcite,
Printre limbile ascuțite de vreme,
Se nasc clipe tăcute sub soare
Iar pleoapele albe ale mării,
Le înalță la marile ceruri
Și le scufundă in neființă,
Dându-le pradă uitării;
 Copertele arse, le leg cu fire firave de maci,
Adunând memorii nemuritoare...
Prezentul este aici, acum,
Însă noi suntem absenți
Pe meleagurile trecutului, culegând amintiri,
Ce ne umplu zilele de voluptate,
Rătăcindu-ne sinele in albia tinereților...


Trimiteți un comentariu