miercuri, septembrie 4

Alege-te pe tine!


Deşi ai foarte bine implementată în tine ideea că tu eşti singurul care contează şi că de tine depinde orice vrei să se întâmple, uiţi. Dar sunt momente în care te trezeşti, ca dintr-o hibernare, şi îţi propui să te remodelezi, să ai grijă de tine şi să te asiguri de iubirea ta necondiţionată. Sunt momente în care te gândeşti la tine ca la o soră/un frate, şi pentru prima dată te iei în serios; îţi faci timp să te asculţi, să te sfătuieşti, să te îmbrăţişezi şi să te convingi că vei fi alături de tine indiferent de ce se va întâmpla, indiferent de deciziile pe care le vei lua. Într-o vreme în care toată lumea te judecă, te critică, te părăseşte, ai nevoie să îţi promiţi toate aceste lucruri şi să ai grijă de tine ca şi cum ai fi "doi în unu". Ai nevoie să îţi fii palmă de alinare şi umăr de sprijin. Nu ai voie să te superi pe tine şi nu ai voie să te cerţi, nu ai voie să ţipi la tine sau să te mustrezi; trebuie doar să înveţi, din orice faci, din orice ţi se întâmplă. Ai nevoie să te bazezi pe tine, să fii conştient că fericirea şi starea de bine sunt nişte alegeri pe care tu le faci, şi care nu depind de ceilalţi, să fii conştient că lucrurile bune vin, dacă tu ai o atitudine pozitivă şi eşti detaşat. 
Sunt într-o stare în care mă gândesc la mine, ca la un far. Aşa cum marinarii se simt salvaţi atunci când văd lumina farului, aşa vreau să mă văd şi eu, ca pe o salvare, atunci când mă îndepărtez de mal şi când mă simt rătăcită, ca pe un loc sigur, atunci când simt că nu aparţin nimănui, când nu îmi găsesc locul... mereu acolo, când nimeni nu e lângă mine, mereu pentru mine, când toţi sunt pentru ei înşişi sau pentru alţii. 
Mi-ar plăcea să fiu un far şi pentru ceilalţi. Să le luminez drumul, sau să le fiu lumină. Dar aşa cum eu aleg să mă văd ca pe un loc paşnic şi luminos, care, recunosc, în unele momente se transformă într-un vulcan gata să erupă, aşa şi ceilalţi aleg să mă vadă într-un fel sau altul. E alegerea lor, dar de asemenea, e alegerea lor dacă vor să îşi păstreze imaginea respectivă despre mine, sau vor să mă vadă şi din altă perspectivă. Şi asta se întâmplă, de altfel, cu fiecare dintre noi. Toţi alegem dacă să acordăm sau nu, a doua şansă. Alegeţi cu grijă, dragilor, căci alegerile pe care le faceţi, până la urmă au repercusiuni asupra voastră! :)

6 comentarii :

Marin spunea...

Hey!
Mărturisesc că am citit cu mare plăcere rândurile de mai sus; eu aş fi ales să se continue şi să mai fie câteva zeci :)
Nu poţi schimba şi călăuzi lumea, dacă nu te schimbi şi te mâni pe tine însuţi. Prin urmare, eşti pe drumul bun. Dacă aş şti ce să mai scriu, aş mai scrie. Cum nu ştiu, mai citesc textul încă o dată :D

Unknown spunea...

Hei, mărturisesc că şi eu simţeam nevoia să continui şi să continui. Dar am zis că e mai bine mai puţin şi mai concentrat. Mulţumesc frumos, contează mult părerea ta! :)

Marin spunea...

Trebuia să continui, eu citeam oricât ai fi scris :) Eu am boala istoricului: nu prea îmi iese puţin şi concentrat. Apropo de farul din textul tău şi de mesaj, poate nu întâmplător una dintre minunile lumii este un far...

Unknown spunea...

Bineînţeles că nu e întâmplătoare comparaţia, însă m-am gândit foarte mult cum să îl "introduc", deoarece în engleză se cheamă "lighthouse" şi sună mult mai bine decât românescul "far", care e foarte inexpresiv. :D

Marin spunea...

Mie nici termenul în engleză nu mi se pare prea reuşit :D Am impresia ca românescul are la orgine termenul din greacă: pharos care desemna numele insulei pe care era ridicată construcţia.

Adelina spunea...

Frumoasă postare. Mi s-a părut sinceră.
Ai punctat câteva lucruri esențiale: este foarte important să avem grijă de noi înșine, de sufletele noastre. Este important să ne iertăm, să încercăm să ne înțelegem, să ne modelăm, să ne creștem sentimentele așa cum se cuvinte, să ne înnobilăm până la urmă. Adesea avem tendința să fim prea exigenți cu noi înșine, să ne certăm, să ne supărăm fără motive întemeiate, dar eu cred că doar exagerăm. Și unele exagerări chiar nu sunt benefice. Cu toate astea, nu îmi plac oamenii care au ajuns la stadiul acela în care se mulțumesc cu ceea ce sunt, deși este evident că există loc de mai bine.
La un moment dat, postarea ta m-a dus cu gândul la textul acesta: https://weheartit.com/entry/70756771/in-set/11104779-texts?context_user=3653191
Și eu îmi doresc de multe ori să fiu o lumină pentru alții.